Bacillus cereus este capabilă să reziste la anumite terapii cu antibiotice

(21.01.2016) Patogenul bacteriei Bacillus cereus cauzează vomă și diaree, infecții sistemice și locale precum  și infecții oculare și sepsis. O echipă de la Vetmeduni Viena au reportat pentru prima dată, că Bacillus cereus, prin contact cu anumite antibiotice, poate trece într-o stare latentă.

Bacteria formează ulterior variante de colonii mici (SCVs – Small Colony Variants) care sunt greu de diagnosticat și aproape imposibil de tratat cu anumite antibiotice. Acest mecanism nou descoperit poate oferi o explicație alternativă pentru rezistența la antibiotice. Rezultatele au fost publicate în jurnalul mBio.

Până acum s-a considerat că bacteria Bacillus cereus se formează exclusiv prin endospori. Ca răspuns la condițiile aspre, bacteria formează endospori protectivi permițându-le să rămână în stare latentă pentru perioade extinse. Când condițiile sunt mai favorabile, endosporii se reactivează ca să devină pe deplin o bacterie funcțională.


Microfotografie în lumină a Bacillus cereus într-o variantă de colonie mică. (Fotografie: Markus Kranzler/Vetmeduni Viena)
Elrike Frenzel, Markus Kranzler și Monika Ehling-Schilz de la Institutul de Microbiologie de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, au demonstrat acum că pentru prima dată că Bacillus cereus are un stil de viață alternativ sub formă de așa numitele variante de colonii mici (SCVs). La Bacillus cereus aceste variante de colonii mici se formează ca răspuns la expunerea la antibiotice aminoglicozidice. Variantele de colonii mici cresc mai lent decât forma originală de Bacillus cereus.Ele au un metabolism alterat și sunt rezistente la antibioticele care au declanșat această stare, și anume aminoglicozidele.

“Bacteria se protejează împotriva efectelor nocive ale antibioticelor prin formarea acestor variante de colonii mici. Dar Bacillus cereus este de obicei tratată exact cu acele antibiotice care induc starea latentă. Dacă un antibiotic declanșează formarea de SCVs, de asemenea apare și rezistența,” explică  autorul Frenzel.

Regândirea terapiei și a diagnosticului

Mecanismul descoperit de Frenzel, Kranzler si Ehling-Schulz este de o importanță enormă în practica clinică. Metodele de diagnosticare tradiționale se bazează pe identificarea de caracteristici metabolice ale Bacillus cereus. Totuși aceste teste nu vor detecta SCVS, deoarece au un metabolism lent, schimbat. Acest lucru poate duce la tratamente cu antibiotice incorecte sau chiar diagnostice greșite. Autorul de studiu, Frenzel, vede diagnosticarea moleculară de bază ca singura modalitate de a diagnostica această formă de Bacillus cereus.

Tratarea infecțiilor cu Bacillus cereus folosind doar antibiotice aminoglicozide, pot suporta riscul unei infecții prelungite. SCVs cresc mult mai incet, dar produc toxine care sunt dăunătoare pentru organism. “În acest caz, o terapie combinată cu alte grupe de antibiotice este recomandată,” ne îndeamnă Frenzel.

Noul mecanism molecular de formare a SCVs

O specie de bacterii care a fost cunoscută ani de zile drept agent patogen multirezistent și care prezintă un risc, punând viața în pericol în special a persoanelor imunocompromise, este Staphylococcus aureus. Aceste bacterii formează de asemenea, SCVs, dar spre deosebire de Bacillus cereus, sunt capabile de a reveni la starea inițială. Pentru Bacillus cereus, adaptarea la o variantă de colonie mică pare să fie definitivă. “Credem că formarea de SCVs în Bacillus cereus funcționează diferit față de Staphylococcus aureus,” spune autorul studiului Ehling-Schulz.

Nișă de mediu pentru a face față stresului

“Capacitatea de a forma SCVs are un efect asupra mediului bacteriei,” crede Frenzel. “Acest stil de viață alternativ permite bacteriei să evite amenințarea factorilor de stres, precum expunerea la antibiotice. Bacillus cereus trăiește în sol, și alte microorganisme din sol produc antibiotice. Aici, de asemenea, formarea de SCVs ar fi un avantaj pentru bacterii.”

MAI MULTE ŞTIRI

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Bearded_Dragon

Dragonii bărboși prezintă mișcări rapide ale ochilor (REM) și unde subconștiente lente în timpul somnului

Comportamentul în timpul somului este același la toate animalele, de la insecte până la om. La oameni, somnul este de asemenea caracterizat prin activitate cerebrală: perioade cu activitate cerebrală cu unde lente SWS (slow wave activity) care sunt urmate de perioade scurte de somn REM.
Citește mai mult

Oxid de Zinc

Tetrapode conținând oxid de zinc vindecă herpesul genital la animale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Chicago, Statele Unite ale Americii, și de la Universitatea din Kiel, Germania, au dezvoltat recent o metodă unică de a combina eficacitatea microbicidelor cu o nouă platformă de vaccin pentru a da naștere conceptului de “Microbivac”.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură