Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

(26.11.2016) Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.

Cât timp trăiesc animalele? Cu toate că întrebarea pare banală, nu este ușor de a da un răspuns – mai ales în cazul animalelor ce trăiesc în sălbăticie, deoarece este extrem de dificil să se stabilească data nașterii și data exactă a decesului a tuturor membrilor unei anumite populații. Prin comparație, grădinile zoologice înregistreză meticulos nașterile și decesele animalelor ce se află în grija lor. Acum, cu toate acestea, studiile indivizilor în vârstă din sălbăticie sunt acum disponibile, făcând posibilă compararea parametrilor demografici, inclusiv longevitatea.

Speciile mai mici ating o longevitate mai mare

Echipa de cercetare condusă de Universitatea din Lyon și Universitatea din Zurich a evaluat parametri demografici a mai bine de 50 specii de mamifere. Oamenii de știință au descoperit că longevitatea a fost mai mare în grădinile zoologice la mai bine de 80% din mamiferele studiate – specii precum bivoli africani, reni, zebre, castori sau lei. “Toate cele 15 specii carnivore din setul nostru au atins o longevitate mai mare la grădina zoologică”, afirmă Marcus Clauss, profesor de nutriție și biologie al grădinii zoologice și animalelor sălbatice la Universitatea din Zurich. “Chiar și pentru animalele de pradă, se pare că viața în sălbăticie nu este neapărat lipsită de pericole”.
Longevitatea mai mare de la grădina zoologică a fost deosebit de proeminentă printre speciile mai mici care au de regulă o durată de viață mai scurtă, de exemplu, scandentia, nevăstuica, cerbul cu coada albă,  sau câini sălbatici africani. Puii și adulții din aceste specii, de obicei cad victime prădătorilor sau concurenței intraspecifice din sălbăticie, reducându-se astfel longevitatea lor medie. “În ceea ce privește speciile cu durată de viață mai lungă care de regulă au ratele de mortalitate mai mici în sălbăticie, este puțin probabil ca grădinile zoologice să le protejeze. Ca atare, efectul nu este unul la fel de puternic, și într-adevăr, în unele cazuri este chiar invers”, spune Clauss.

Decalajul timpului în măsurarea succesului

Cercetătorii subliniază faptul că rezultatele lor reflectă condițiile de creștere a animalelor din grădinile zoologice și nu condițiile practicate în prezent. “Pentru a evalua longevitatea populației, socotim  doar ”cohorta pe cale de dispariție” – care este, un grup de indivizi născuți într-o anumită perioadă, dintre care toți au murit. Indivizii care sunt încă în viață ar afecta analiza,” spune Dr. Jean -François Lemaître de la Universitatea din Lyon și cercetător la Centrul Național de Cercetări Științifice (CNCS). Asta înseamnă că schimbările în creșterea animalelor cu o durată lungă de viață prezentate în ultimul deceniu nu au influențat rezultatele, deoarece membrii cohortelor afectate de aceste schimbări sunt încă în viață. Dacă schimbările făcute astăzi influențează longevitatea, pot fi determinate, prin urmare numai după 30 de ani.

Etica grădinilor zoologice

Cercetătorii subliniază faptul că longevitatea, ca unic factor contribuitor, nu poate susține judecățile etice complexe privind păstrarea animalelor. “O evaluare aprofundată a creșterii unei specii cere luarea în considerare a mai multor aspecte. Cea mai importantă înțelegere a  studiului nostru este probabil marcată de faptul că acesta demonstrează că viața în sălbăticie nu este o viață în paradis”, spune Prof. Clauss.

Publicație:

Tidière M, Gaillard J-M, Berger V, Müller DWH, Bingaman Lackey L, Gimenez O, Clauss M, Lemaître J-F. “Comparative analyses of longevity and senescence reveal variable survival benefits of living in zoos across mammals.” November 7, 2016. Scientific Reports. DOI: 10.1038/srep36361

MAI MULTE ŞTIRI

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Bearded_Dragon

Dragonii bărboși prezintă mișcări rapide ale ochilor (REM) și unde subconștiente lente în timpul somnului

Comportamentul în timpul somului este același la toate animalele, de la insecte până la om. La oameni, somnul este de asemenea caracterizat prin activitate cerebrală: perioade cu activitate cerebrală cu unde lente SWS (slow wave activity) care sunt urmate de perioade scurte de somn REM.
Citește mai mult

Oxid de Zinc

Tetrapode conținând oxid de zinc vindecă herpesul genital la animale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Chicago, Statele Unite ale Americii, și de la Universitatea din Kiel, Germania, au dezvoltat recent o metodă unică de a combina eficacitatea microbicidelor cu o nouă platformă de vaccin pentru a da naștere conceptului de “Microbivac”.
Citește mai mult

Hyla orientalis

Împerecherea cu alte specii: broaștele arboricole cu cromozomi sexuali străini sunt mai puțin fertile

În timpul ultimei glaciațiuni, un scut imens de gheață a ajuns până la regiunea Berlinului de astăzi.
Când a început să se topească acum 20.000 de ani, s-a activat o recolonizare treptată pe latitudinea nordică cu multe plante și alte specii de animale.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură