Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

(28.09.2016) Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză. În schimb, utilizarea terenurilor de către oameni, legislația națională și managementul populațiilor de urși sunt responsabile pentru variații. Acestea sunt rezultatele unui nou studiu realizat cu implicarea Centrului German pentru Cercetarea Biodiversității Integrative (iDiv). Cercetătorii cer un grad mai mare de cooperare la nivel european.

Prădătorii mari precum ursul brun (Ursus arctos) îndeplinesc un rol cheie în numeroase ecosisteme și sunt admirați de o mulțime de oameni. Totuși, ei cauzează daune atacând turme de vaci, distrugând stupi de albine și consumând culturi arabile. Pentru a minimiza conflictele rezultate, oamenii afectați primesc plăți compensatorii în aproape toate țările din Europa, în total peste 3200 de plăți în fiecare an. Aceste compensații sunt un instrument foarte important pentru protejarea ursului brun și a altor prădători de talie mare.

Numărul de cereri pentru plăți compensatorii, variază semnificativ pe teritoriul Europei. De exemplu, în Norvegia se fac în jur de 900 de plăți compensatorii anual, dar numai 30 în Estonia – deși în Estonia sunt de 4 ori mai mulți urși decât în Norvegia. Raportat la numărul de urși, numărul de plăți compensatorii este de 150 de ori mai mare în Norvegia decât în Estonia. Aceste cifre au fost raportate în Jurnalul de Ecologie Aplicată de către o echipă de 23 de cercetători printre care Néstor Fernández de la Centrul German pentru Cercetarea Biodiversității Integrative (iDiv) Halle-Jena-Leipzig. Cercetătorii au notat numărul de urși, numărul de daune cauzate și plățile compensatorii făcute în cele 26 de țări Europene unde trăiesc urșii bruni. În total, au fost analizate 18,000 plăți compensatorii primite în perioada 2005-2012.


Cercetătorii au investigat factorii responsabili pentru diferențele dintre țările studiate. Rezultatul surpinzător este că numărul de daune raportate nu depinde de numărul de urși. “Deși intuiția ne determină să facem o legătura între aceste două elemente, analiza noastră spune ca nu există o legătură. În schimb, factorii sunt cauzați în mod direct de oameni” explică Néstor Fernández. Există mai puține daune raportate în zonele în care urșii sunt hrăniți, probabil pentru că atacurile asupra turmelor de oi și asupra vitelor sau asupra stupilor de albine sunt mai des întâlnite unde nu există surse alternative de hrană. Pământul arabil joacă, de asemenea, un rol important: au fost raportate mai puține daune în zonele împădurite. În păduri, populațiile de urși mari se pot deplasa nederanjați fără să intre în contact cu turme de animale. În plus, urșii evită terenurile agricole. Un alt rezultat al studiului ne arată că și condițiile în care se fac compensările sunt critice: pe de-o parte daunele pot fi acoperite de compensații, dar aceste compensații trebuie să fie legate de măsuri preventive, cum ar fi câini de stână sau garduri electrice. Pe de altă parte, condițiile pot afecta raportul dintre daunele produse și daunele raportate: despăgibirile reprezentate de sume mici și birocrația duc la o neraportare a daunelor, în timp ce lipsa verificările în teren a daunelor duc la o raportare excesivă
Oamenii de știință spun că provocările sunt cauzate de diferențele legislative dintre țările din Uniunea Europeană. “Problemele apar în special atunci când urșii locuiesc în zone de graniță. În Carpați, de exemplu, o singură populație de urși poate fi împrăștiată pe teritoriul Slovaciei, a Poloniei și a Sloveniei,” declară Fernández. De aceea este important să se ia decizii la nivel european, și să se creeze o legislație unitară pe teritoriul Europei, spune cercetătorul. Carlos Bautista, autorul studiului adaugă: “Obiectivul acestei legislații este de a proteja ursul brun, și în același timp să minimizeze pagubele produse de urși. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să luăm în considerare că numărul de pagube declarate depinde de factori umani complecși.” Tabea Turrini

MAI MULTE ŞTIRI

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Bearded_Dragon

Dragonii bărboși prezintă mișcări rapide ale ochilor (REM) și unde subconștiente lente în timpul somnului

Comportamentul în timpul somului este același la toate animalele, de la insecte până la om. La oameni, somnul este de asemenea caracterizat prin activitate cerebrală: perioade cu activitate cerebrală cu unde lente SWS (slow wave activity) care sunt urmate de perioade scurte de somn REM.
Citește mai mult

Oxid de Zinc

Tetrapode conținând oxid de zinc vindecă herpesul genital la animale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Chicago, Statele Unite ale Americii, și de la Universitatea din Kiel, Germania, au dezvoltat recent o metodă unică de a combina eficacitatea microbicidelor cu o nouă platformă de vaccin pentru a da naștere conceptului de “Microbivac”.
Citește mai mult

Hyla orientalis

Împerecherea cu alte specii: broaștele arboricole cu cromozomi sexuali străini sunt mai puțin fertile

În timpul ultimei glaciațiuni, un scut imens de gheață a ajuns până la regiunea Berlinului de astăzi.
Când a început să se topească acum 20.000 de ani, s-a activat o recolonizare treptată pe latitudinea nordică cu multe plante și alte specii de animale.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură