Statul întins, șezutul sau statul în picioare: poziții de relaxare determinate de mărimea animalelor

(07.06.2019) Vacile se așează întotdeauna pe piept, astfel încât digestia lor să nu fie afectată. Rozătoarele se odihnesc uneori în șezut, în timp ce cangurii se întind uneori pe spate.

Cu cât animalul este mai mare, cu atât mai rar se întinde, iar când o face, cel mai probabil se întinde pe partea laterală - dar există și excepții. O echipă din UZH a investigat posturile de repaus ale mamiferelor.

De ce nu vedem vacile întinzându-se pe o parte pe pășune? La rumegătoare precum vacile, oile, antilopele, renii sau girafele, bucățile de mâncare din stomac care trebuie să fie mestecate încă o dată sunt selectate cu ajutorul gravitației. Pentru ca procesul să decurgă lin de fiecare dată, stomacul trebuie să rămână în aceeași poziție în corelație cu gravitația atunci când animalul stă în picioare sau este întins.

Acesta este motivul pentru care vacile se așează întotdeauna pe partea din față și niciodată pe lateral. S-a presupus așadar că animalele care digeră mâncarea într-un alt mod ar fi predispuse să se așeze pe o parte. Pentru a investiga conexiunea dintre sistemul digestiv și pozițiile de relaxare în detaliu, cercetătorii de la Universitatea din Zurich au observat 250 de mamifere în zoo în mai mult de 30,000 de poziții de relaxare.

Animalele mari se odihnesc stând în picioare sau pe o parte

S-a descoperit că presupunea lor nu este chiar corectă. Pe lângă alți factori, mărimea corpului influențează postura animalelor mai mult decât tipul lor de digestie. Animalele mici cu picioare scurte petrec mult timp întinși pe burtă – forma corpului acestor animale, ex. hiracșii, este perfectă pentru această poziție. Cu cât distanța dintre partea de mijloc a corpului și sol este mai mică, cu atât este mai probabil ca animalele să aibă tendința să se întindă ", spune prof. Marcus Clauss de la Clinica UZH pentru animalele zoologice, animalele de companie exotice și animalele sălbatice.

Cu cât animalele sunt mai mari, cu cât se întind mai mult pe partea laterală a corpului, ceea ce este mai confortabil pentru picioarele lor.
Dar există și excepții: animalele mari se odihnesc și în picioare. Caii fac asta mult mai des decât cele mai apropiate rude, tapiuri și rinoceri. Când se odihnesc în picioare, își "fixează" genunchiul într-unul din picioarele din spate, astfel încât să nu fie nevoiți să-și tensioneze mușchii.
Camelidele, cum ar fi lamele și dromedarii, regurgitează o parte din conținutul stomacului lor ca rumegătoarele; spre deosebire de vaci, totuși, uneori, ele pot să stea pe partea laterală și să întrerupă pentru scurt timp procesul digestiv.

Elefanții se întind pe partea laterală

Dintre toți erbivorii, elefanții se așează cel mai adesea pe partea laterală. Totuși, elefanții mai bătrâni, pentru care ridicatul de jos este mai dificil, evită să se întindă. Din acest motiv, este important ca mormanele de nisip să fie prezente în grădinile zoologice.
Dacă se sprijinesc ușor atunci când sunt întinse, chiar și animalele mai bătrâne se pot ridica cu ușurință, explică Christian Schiffman, specialistul echipei de cercetare în domeniul elefanților. Dacă animalele nu au această opțiune, există probabilitatea să se întindă înspre pereți, stâlpi sau trunchiuri de copaci.

Elephant
Dintre toti erbivorii, elefantii se afla cel mai adesea pe partile laterale. (Imagine: Christian Schiffmann) (Imagine: Christian Schiffmann).

Spre deosebire de elefanți, hipopotanii par să rămână flexibili chiar și la bătrânețe și se așează pe partea lor laterală. Rozătoarele, s-a constatat că uneori le place să facă o pauză de ședere. Singurul animal investigat care uneori se sprijină pe spate este cangurul roșu.

MAI MULTE ŞTIRI

Lupii conduc, câinii urmează – ambele specii cooperează cu oamenii

Un studiu recent realizat de cercetători de comportament din Vetmeduni Viena, arată totuși că lupii  și câinii lucrează la fel de bine cu oamenii, deși în moduri diferite. Frații presupuși inegali sunt astfel mult mai asemănători decât se presupune adesea.
Citește mai mult

ARDIV

Workshop-uri homeopatie veterinara la Cluj-Napoca si Iasi

ARDIV, în colaborare cu FMV Iaşi şi FMV Cluj-Napoca, organizează la Cluj în perioada 24, 25, 26 mai 2019 si la Iaşi în perioada 31 mai, 01 şi 02 iunie 2019 workshopul de homeopatie veterinară, la care sunt așteptați să participe atât medici veterinari practicieni cât și studenți din anii terminali.
Citește mai mult

Soparle_desert

Șopârlele iubesc deșertul, iar șerpii preferă să trăiască în inima pădurilor tropicale

Cu cât mediul este mai aspru, cu atât scade rivalitatea între specii. Aceasta este principala concluzie publicată în Nature Communications, de către o echipă de biologi din Germania și Spania. Cercetătorii au analizat peste 900 de specii de șopârle și șerpi din Africa.
Citește mai mult

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult


Revista

13.11.

Companii

Internaţional

Literatură