Hepatita A – Virusul de origine animală

(16.12.2015) Hepatita A poate cauza o inflamație hepatica acută care are în general o reacție ușoară la copii dar care poate să fie periculoasă la adulți. Virusul, care se regăsește în toată lumea, a fost considerat anterior ca fiind un agent patogen pur uman, care se găsește cel mult în cazuri izolate la primate.

O echipă internațională de cercetători sub conducerea Universității din Bonn au descoperit acum dupa un studiu la scară largă cu 16,000 de specimene de la mamifere mici de pe diferite continente că virusul hepatitei A – ca și HIV-ul, sau de altfel Ebola – este probabil de origine animală. În prezent rezultatele apar în revista de renume “PNAS”.


Lilieci cu nasul în formă de frunză. Liliecii sunt mamifere vechi evolutive care sunt extrem de importante pentru ecologie și sunt sub protecția strictă a speciilor. Marco Tschapka/ Universitatea din Ulm.

O infecție cu virusul hepatitei A poate cauza o inflamație hepatică acută a ficatului care în general nu prezintă niciun simptom la copii și se vindecă fară complicații majore. “În regiunile tropicale, aproape toți copiii tineri sunt infectați cu virusul hepatitei A și din acel moment ei sunt imuni la această boală ”, afirmă Prof. Dr. Jan Felix Drexler de la Institutul de Virologie de la Universitatea din Centrul Medical Bonn și Centrul German pentru Cercetarea Infecțiilor (DZIF). Pe de altă parte, dacă adulții devin infectați cu virusul hepatitei A, simptomele pot fi grave iar boala poate avea o evoluție fatală. Până în prezent virusul a fost găsit doar la oameni și la câteva primate. Originile sale au fost misterioase.

15,987 specimene din 209 specii diferite de mamifere mici

Virologii de la Universitatea din Spitalul Bonn, împreună cu colegii lor din câteva institute de cercetare mondiale și Germane, au căutat viruși legați de virusul hepatitei A. Au
Prof. Dr. Jan Felix Drexler, Universitatea din Centrul pentru Boli Infectioase Bonn
investigat un total de 15,987 specimene din 209 specii diferite de mamifere mici: de la rozătoare la șoareci de câmp și de la lilieci la arici. Virușii de la aceste mamifere sunt foarte similari cu virusul hepatitei A de la oameni în ceea ce privește proprietățile genetice, structuri proteice, reacția imună și tipul de infecție.”Aparent virusul pur uman este astfel cel mai probabil de origine animală,” afirmă Drexler. ”Studiul atinge noi perspective ale evaluării riscului virușilor în dezvoltare prin investigarea funcțională, ecologică și patologică în locul filogeniei”.

Investigațiile evoluate ale oamenilor de știință pot chiar indica o origine îndepărtată a virusului hepatitei A în virușii insectelor primordiale. ”Este posibil ca insectele infectate cu viruși să fi infectat la rândul lor mamifere mici entomofage în urmă cu milioane de ani și că acești viruși s-au dezvoltat apoi în precursorii virusului hepatitei A,” spune virologul de la Universitatea din Centrul Medical Bonn.

Mamiferele mici contribuie la conservarea virusului hepatitei A

Cercetătorul presupune că mamiferele mici au fost gazde importante pentru conservarea și evoluția virușilor. “Altfel virusul hepatitei A ar fi dispărut demult de fapt la populațiile umane ca urmare a imunității pe tot parcursul vieții a persoanelor cândva infectate cu el,” motivează Drexler. “Totuși, pacienții nu trebuie să se teamă de contactarea virusului hepatitei A prin lilieci sau arici. A trecut mult timp de când oamenii s-au infectat cu precursorul virusului hepatitei A de la animale – în plus, asemenea incidente sunt foarte rare,” spune virologul de la Universitatea din Centrul Medical Bonn.

Publicație

Originile evoluției virusului hepatitei A la mamiferele mici, „Procedurile Academiei Naționale de Științe ale Statelor Unite ale Americii” (PNAS).


MAI MULTE ŞTIRI

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Bearded_Dragon

Dragonii bărboși prezintă mișcări rapide ale ochilor (REM) și unde subconștiente lente în timpul somnului

Comportamentul în timpul somului este același la toate animalele, de la insecte până la om. La oameni, somnul este de asemenea caracterizat prin activitate cerebrală: perioade cu activitate cerebrală cu unde lente SWS (slow wave activity) care sunt urmate de perioade scurte de somn REM.
Citește mai mult

Oxid de Zinc

Tetrapode conținând oxid de zinc vindecă herpesul genital la animale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Chicago, Statele Unite ale Americii, și de la Universitatea din Kiel, Germania, au dezvoltat recent o metodă unică de a combina eficacitatea microbicidelor cu o nouă platformă de vaccin pentru a da naștere conceptului de “Microbivac”.
Citește mai mult


Revista

Companii

Internaţional

Literatură