Număr-record de europeni cer politicienilor să protejeze natura

(27.07.2015) Aproape jumătate de milion de europeni au transmis Comisiei Europene mesajul de a păstra legislația de protejare a naturii în Europa.

Consultarea publică organizată de Comisie pentru a sonda părerile europenilor privind relevanța și eficacitatea legislației Natura 2000 a atins un număr-record de participanți (vezi Nota 1). Nicio altă consultare publică la nivel european nu a mai avut parte de o asemenea reacție, și aceasta încă nu s-a încheiat.

Oamenii care îndrăgesc natura și vor să aibă o contribuție concretă și imediată la protejarea ei, mai pot semna petiția Alertă pentru natură până duminică (26 iulie), la miezul nopții, când Comisia Europeană va închide platforma online de consultare. 

Pe 12 mai, 4 organizații mari de mediu (vezi Nota 2) au lansat campania și petiția „Alertă pentru natură” (vezi Nota 3), ca răspuns la intențiile Comisiei Europene de a modifica cele două acte normative (Directiva Păsări și Directiva Habitate) care formează legislația de protejare a naturii în Uniunea Europeană.

Directivele Natura 2000 reprezintă cea mai solidă legislație de mediu din lume. Campania a insistat asupra nevoii stringente de îmbunătățire a implementării (transpunerea în legislația națională) și aplicării în teren a legislației, precum și asupra slabei finanțări acordate managementului siturilor Natura 2000; acestea sunt, de fapt, problemele reale legate de directivele Natura 2000, și nu eficacitatea sau relevanța acestei legislații (vezi Nota 4).

Cei aproape o jumătate de milion de oameni, precum și alte peste 120 de ONG-uri de la nivel european au transmis un mesaj clar: Directivele Natura 2000 nu trebuie modificate.

În România, directivele Natura 2000 oferă o pârghie majoră de protecție a naturii pentru 531 de arii naturale și numeroase de specii de floră și faună, cum ar fi urșii, râșii, ciocănitorile și berzele, vidrele sau fluturii. Peste 6.000 de oameni au semnat petiția pentru păstrarea directivelor Natura 2000 în forma actuală; duminică, 26 iulie, este ultima zi în care cei doresc să sprijine eforturile noastre o mai pot face.

Magor Csibi, Director WWF-România: Această consultare este una istorică pentru UE. Niciodată nu a existat o consultare publică în istoria Uniunii la care să participe atât de mulți cetățeni, arătând celor care iau deciziile că atunci când vorbim de natură, nu suntem în continuare dispuși să cedăm.

Liderii UE nu ratează nicio ocazie să spună că vor să fie mai aproape de cetățeni, iar această consultare le dă oportunitatea de a arăta că aceste afirmații nu sunt simple enunțuri politicianiste. Oamenii vor un viitor sigur, iar o parte integrantă a acestui viitor este și va fi natura.

Atât lumea ștințiifică, cât și natura ne dau semne că viziunea clasică a economiei-pirat care crește până la infinit nu poate fi susținută și iată, cetățenii UE spun răspicat că vor o schimbare de viziune. Noi le mulțumim pentru sprijin și ne pregătim să ducem acest mesaj mai departe.

La nivel european, directivele  asigură protecție pentru 27.000 de arii naturale și peste 1.000 de specii-cheie. Acestea și-au dovedit funcționalitatea pentru salvarea de la dispariție a unor specii emblematice din Europa, cum ar fi lupul, codalbul sau foca (vezi Nota 5).

Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține acum cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume, care acoperă aproape un sfert din teritoriul Uniunii Europene, lucru care a durat mai mult de 30 de ani de înfăptuit. De asemenea, analizele arată că rețeaua Natura 2000 generează diverse beneficii în valoare de circa 200-300 miliarde euro/an. Fiecare euro investit în rețeaua Natura 2000 generează de circa 7 ori mai multe joburi decât fiecare euro investit în Politica Agricolă Comună.

Studii științifice (vezi Nota 6) au arătat că directivele contribuie semnificativ la protejarea unor specii și habitate vulnerabile și, totodată, la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale și a regiunilor în care se află.

În paralel cu consultarea publică, Comisia a solicitat informații din partea mai multor factori de interes, cum ar fi autorități publice, utilizatori de teren, mediul de afaceri și organizații de mediu (vezi Nota 7).

Mare parte din argumentele și dovezile oferite de aceștia susțin directivele și indică aceleași probleme: nevoia unei implementări și a unei aplicări mai bune și nevoia unor finanțări adecvate pentru conservare. Foarte puțini factori de interes au contestat directivele în forma actuală și au cerut revizuirea lor, aceștia fiind anumiți actori din sectorul agricol, asociații de proprietari privați de păduri sau actori din sectorul de pescuit industrial. Un sprijin puternic pentru directive a venit din partea unor operatori economici din sectoare precum industria cimentului, agricultura ecologică și turismul.

Geneviève Pons, Director WWF European Policy Office a afirmat următoarele, în numele coaliției de campanie: Într-un moment critic din istoria Uniunii Europene, sprijinul enorm primit din toate colțurile continentului pentru salvarea legislației de mediu europene demonstrează că oamenii se pot coaliza pentru a apăra ceea ce contează pentru ei. Europenii își îndrăgesc natura și îi interesează legile care o protejează. Acum Comisia trebuie să ia în seamă toate dovezile și să traseze un plan pentru protejarea naturii care să se bazeze pe investiții mai mari în natură și pe o aplicare mai riguroasă a legii.

Rezultatele complete ale consultării publice vor fi publicate în toamna acestui an de către Comisia Europeană, iar o decizie finală asupra viitorului legislației Natura 2000 este așteptată în jurul lunii iunie 2016.


Note pentru editori:

1. Această consultare a fost singura șansă pentru publicul larg să se exprime în procesul de evaluare a Directivelor Natura 2000. Procesul de evaluare a început în ianuarie 2015 și durează, în total, circa 1 an. Directivele au intrat în această evaluare ca parte dintr-un demers mai amplu al Comisiei de a sigura acte legislative potrivite scopurilor specifice. În mai puțin de 3 luni, campania „Alertă pentru natură”, a generat o reacție publică fără precedent: aproape jumătate de milion de cetățeni din Europa au semnat petiția comună, peste 50.000 de mesaje au fost trimise pe rețeaua de socializare Twitter Vice-Președintelui Comisiei Europene Timmermans și Comisarului pentru mediu al UE Vella.
2. BirdLife, European Environmental Bureau, Friends of the Earth Europe și WWF.
3. Website-ul WWF al campaniei http://www.wwf.ro/campanii/alertapentrunatura/.
4. Revendicările WWF se pot consulta în documentul de poziție adresat instituțiilor din România și Comisiei Europene și pregătit în cadrul campaniei „Alertă pentru natură”: http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/position_paper_wwf___nature_alert.pdf  
5. Succese de conservare datorate Directivelor Natura 2000 (în engleză): http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/natura2000_factsheet_final.pdf
6. Dovezile științifice și studiile de caz oferite de organizațiile de mediu în timpul primei faze a procesului de evaluare a directivelor - fitness check (în engleză):
Birdlife: http://www.birdlife.org/sites/default/files/attachments/Evidence%20Fitness%20Check%20Stichting%20BirdLife%20Europe.pdf
WWF: WWF Evidence Gathering Questionnaire for the Fitness Check of the Nature Directives
Friends of the Earth: https://www.foeeurope.org/sites/default/files/biodiversity/2015/evidence_gatheringquestionnaire.pdf
European Environmental Bureau: http://www.eeb.org/?LinkServID=A2CBB4DC-5056-B741-DB496CBE02F8BB32&showMeta=0&aa
Puncte importante din studiile științifice:
Directivele Natura 2000 sunt eficace:
- speciile de păsări listate în Anexa I a Directivei Păsări au o stare de conservare mai bună pe teritoriul UE decât în afară teritoriului UE
- directivele au ajutat și la protejarea altor specii, în afara celor enumerate în aceste acte normative
- biodiversitatea din zonele agricole este în declin sau chiar aproape de colaps
Directivele au revoluționat conservarea naturii în Europa; acestea au dus la creșterea suprafeței terestre protejate de la 8% la 18%
Directivele au ajutat la salvarea unor locuri ca Valea Rospuda din Polonia, Cheile Kresna din Bulgaria sau râuri de munte din România (cum ar fi râul Topolog din Munții Făgăraș sau râurile Șucu, Olteana și Bistra Mărului din Munții Țarcu)
Există dovezi din ce în ce mai consistente că directivele generează beneficii enorme la costuri reduse:
- rețeaua Natura 2000 generează diverse beneficii în valoare de circa 200-300 miliarde euro/an
- fiecare euro investit în rețeaua Natura 2000 generează de circa 7 ori mai multe joburi decât fiecare euro investit în Politica Agricolă Comună
- legislația de mediu din UE reprezintă doar 1% din încărcătura administrativă pe care mediul de afaceri trebuie să o gestioneze (conform analizei Grupului Stoiber al Comisiei Europene - High Level Group on Administrative Burden, 2014)
- în 2012, Directivele Natura 2000 nu au apărut, în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene, în topul celor 10 cele mai împovărătoare legi UE pentru întreprinderile mici și mijlocii
Adevărata problemă este o aplicare precară/încălcări ale legislației și sub-finanțarea pentru această rețea de arii naturale valoroase:
- numai 20% din nevoile de finanțare sunt acum îndeplinite
- zeci de situri Natura 2000 au fost distruse, fără ca autoritățile să intervină/cu contribuția acestora. Un exemplu în acest sens, în Romania, este situl Munții Fagaraș, unde distrugerile produse de investițiile de tip MHC (microhidrocentrale) au fost constatate chiar de către Comisia Europenă care a deschis recent împotriva României procedura de infringement pentru încălcarea legislației UE  în acele cazuri.
7. Toate datele trimise de factorii de interes consultați de Comisia Europeană sunt disponibile aici (în engleză): http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/fitness_check/evidence_gathering/index_en.htm.


MAI MULTE ŞTIRI

Caz de braconaj surprins de camerele video instalate de WWF în Munții Țarcu; Bildquelle: WWF/Staffan Widstrand

Caz de braconaj surprins de camerele video instalate de WWF în Munții Țarcu

WWF România a constatat recent un caz de braconaj la cerb în Situl Natura 2000 Munții Țarcu, pe raza Ocolului Silvic Oțelu Roșu
Citește mai mult

Viitorul sturionilor din Dunăre, incert din 2016; Bildquelle: Ralf Reinartz

Viitorul sturionilor din Dunăre, incert din 2016

WWF-România susține necesitatea protejării ultimilor sturioni sălbatici din Dunăre și după finalul lui 2015. Specii apărute acum 200 de milioane de ani, sturionii sunt azi pe cale de dispariție
Citește mai mult

caviar

Caviar contrafăcut în Bulgaria și Romania

O cantitate considerabilă de caviar de sturion vândută în Romania și Bulgaria este etichetată greșit sau chiar contrafăcută.
Citește mai mult

Populația de tigri a crescut semnificativ în India, conform unui nou raport oficial; Bildquelle: Vivek R. Sinha / WWF

Populația de tigri a crescut semnificativ în India, conform unui nou raport oficial

În ultimii ani populația de tigri a înregistrat o creștere spectaculoasă, de la 1411 de exemplare în 2006 ajungându-se la 2226 în 2014, conform raportului Situația tigrilor din India, 2014
Citește mai mult

Zimbrii din Armeniș își recapătă forțele ; Bildquelle: Daniel Hurduzeu / WWF-Romania

Turma de zimbri din Armeniș își recapătă forțele, în ciuda răspândirii bolii limbii albastre

Deși ultimele luni au pus la încercare turma de zimbri din Munții Țarcu, rangerii WWF raportează că starea fizică a acestora este mai bună
Citește mai mult

Morun; Bildquelle: Cristina Munteanu

Sturionii de acvacultură ar putea salva sturionii sălbatici din Dunăre

Singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa se află în sectorul de Dunăre împărțit de România și Bulgaria, dar aceste specii – un deliciu culinar – sunt la un pas de dispariție
Citește mai mult

Prima încăierare pentru stabilirea ierarhiei grupului; Bildquelle: Silviu Matei

O veste nedorită despre zimbrii din Munții Țarcu

Recent, am aflat că primul pui de zimbru născut în Carpații Meridionali, la Armeniș, a murit, cel mai probabil din cauza unui incident avut cu unul dintre adulții grupului de zimbri
Citește mai mult

Natura are și vești bune

Natura are și vești bune

Pe 26 septembrie, la Londra, au fost prezentate concluziile studiului Wildlife Comeback in Europe, o cercetare care arată că efectivele a treizeci și șapte de specii de păsări și mamifere aflate pe cale de dispariție, s-au refăcut spectaculos în ultimii cincizeci de ani, oferind o lecție valoroasă specialiștilor din domeniul conservării
Citește mai mult


Revista

13.11.

Companii

Internaţional

Literatură