Metode noi pentru stabilirea sexelor la păsări


(18.10.2009) Penajul la masculul de raţă sălbatică este splendid, în timp ce femela trece neobservată. O nediferenţiere la aceasta specie este exclusă.


Mai greu este însă la speciile de păsări la care nu se poate deosebi masculul de femelă. De exemplu la unele specii de papagal ca Ara sau Amazon la care sexele se pot stabili cu certitudine doar endoscopic sau prin metode de genetică moleculară.

Când cercetătorii vor să ştie cu exactitate sexul, aceştia nu sunt împinşi doar de curiozitate ci şi de interesul ştiinţific. Pentru a salva speciile care sunt pe cale de dispariţie aceştia trebuie sa ştie cu certitudine dacă au de a face cu o pereche sau cu 2 indivizi de acelaşi sex. Metoda de cercetare a animalelor in narcoză implică o oarecare doză de risc.  

„Orice narcoză este un risc pentru pasăre” spune Dr. Petra Rösch de la Universitatea Friedrich-Schiller, Jena. Chimista împreună cu Prof. Dr. Jürgen Popp şi doctoranzii  Michaela Harz, Mario Krause au inventat o tehnică prin care se poate stabili sexul la păsări fără ca acestea sa fie stresate.  

Partener al echipei de la Universitatea din Jena este PD Dr. Thomas Bartels de la clinica de păsări si reptile a universităţii din Leipzig. Procedura a fost brevetată şi  a fost publicată în revista de specialitate americană „Analytical Chemistry”.

„Pentru stabilirea sexului avem nevoie de o pană în creştere, pe care păsările le dezvoltă  în perioada de năpârlire” spune Jürgen Popp. Celulele aflate la rădăcina penei vor fi recoltate cu o spatulă şi introduse în aparatul de analiză. Proba este analizată cu un microscop Raman.

Principiul metodei: prin radierea moleculei cu lumină monocromatică, acesta este reflectată  in toate direcţiile spaţiului. Un anumit fascicul de lumină conţine date despre probă, aşa numitul fascicul Raman. Acest efect l-a descoperit fizicianul indian Chandrasekhara Venkata Raman, pentru care a şi câştigat premiul Nobel in anul 1930.

Pentru stabilirea sexelor la păsări proba este supusă unei lumini ultraviolete cu o lungime de undă de 244 nanometri. Sub microscop este analizat ADN-ul păsării. „La analiza ADN se poate stabili după cantitatea de ADN a cromozomilor sexul păsării” susţine Rösch.

În timp ce la om combinaţia de cromozomi XY este specifică bărbatului, păsările de sex masculin au 2 cromozomi Z iar femelele prezintă o combinaţie ZW.  

Tehnica a fost elaborată  studiind găina domestică (Gallus gallus), însă în proiect sunt incluse si alte specii care urmează a fi studiate.

Ca viitor scop al acestui proiect, cercetătorii vor să elaboreze o metodă care să permită stabilirea sexului încă din ou. Prin această metodă s-ar putea elimina uciderea de rutină a masculilor puilor de găină, în crescătoriile de găini ouătoare. O problemă care preocupă nu numai organizaţiile de protecţie a animalelor.

Ştiinţa

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură