Closing the gap between fish and land animals

(25.06.2008) New exquisitely preserved fossils from Latvia cast light on a key event in our own evolutionary history, when our ancestors left the water and ventured onto land.

Swedish researchers Per Ahlberg and Henning Blom from Uppsala University have reconstructed parts of the animal and explain the transformation in the new issue of Nature.

It has long been known that the first backboned land animals or "tetrapods" - the ancestors of amphibians, reptiles, birds and mammals, including ourselves - evolved from a group of fishes about 370 million years ago during the Devonian period.

However, even though scientists had discovered fossils of tetrapod-like fishes and fish-like tetrapods from this period, these were still rather different from each other and did not give a complete picture of the intermediate steps in the transition.

In 2006 the situation changed dramatically with the discovery of an almost perfectly intermediate fish-tetrapod, Tiktaalik, but even so a gap remained between this animal and the earliest true tetrapods (animals with limbs rather than paired fins). Now, new fossils of the extremely primitive tetrapod Ventastega from the Devonian of Latvia cast light on this key phase of the transition.

"Ventastega was first described from fragmentary material in 1994; since then, excavations have produced lots of new superbly preserved fossils, allowing us to reconstruct the whole head, shoulder girdle and part of the pelvis", says Professor Per Ahlberg at the Department of Physiology and Developmental Biology, Uppsala University.

The recontructions made by Professor Ahlberg and Assistant Professor Henning Blom together with British and Latvian colleagues show that Ventastega was more fish-like than any of its contemporaries, such as Acanthostega. The shape of its skull, and the pattern of teeth in its jaws, are neatly intermediate between those of Tiktaalik and Acanthostega.

"However, the shoulder girdle and pelvis are almost identical to those of Acanthostega, and the shoulder girdle is quite different from that of Tiktaalik (the pelvis of Tiktaalik is unknown), suggesting that the transformation from paired fins to limbs had already occurred.

It appears that different parts of the body evolved at different speeds during the transition from water to land", says Per Ahlberg.


Ştiinţa

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură