Mystery about domestication of horse has been unravelled – now location and time are proofed

(24.04.2009) Wild horses were domesticated in the Ponto-Caspian steppe region (today Russia, Kazakhstan, Ukraine, Romania) in the 3rd millennium B.C.

Despite the pivotal role horses have played in the history of human societies, the process of their domestication is not well understood.

In a new study published in the scientific journal Science the jointed analysis of German researchers from the Leibniz Institute for Zoo and Wildlife Research, Berlin, the German Archaeological Institute, the Humboldt University Berlin, the Max Planck Institute of Evolutionary Anthropology, Leipzig in cooperation with American and Spanish scientists unravelled the mystery about domestication of horse.

Based on ancient DNA spanning the time between the Late Pleistocene and the Middle Ages targeting nuclear genes responsible for coat colorations allows to shed light on the timing and place of horse domestication.

Furthermore the study demonstrates how rapid the number of colorations increased as one result of the domestication. As well it shows very clearly that the huge variability of coloration in domestic horses which can be observed today is a result of selective breeding by ancient farmers.

Our modern human societies were founded on the Neolithic revolution which was the transformation of wild plants and animals into domestic ones available for human nutrition. Within all domestic animals, no other species has had such a significant impact on the warfare, transportation and communication capabilities of human societies as the horse.

For many millennia, horses were linked to human history changing societies on a continent-wide scale, be it with Alexander the Great’s or Genghis Khan’s armies invading most of Asia and Eastern Europe or Francis Pizarro destroying the Inca Empire with about 30 mounted warriors.

The horse was a costly and prestigious animal in all times, featured in gifts from one sovereign to another as a nobleman’s mark.

www.izw-berlin.de

Ştiinţa

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură