Theory shows mechanism behind delayed development of antibiotic resistance

(05.05.2009) Inhibiting the "drug efflux pumps" in bacteria, which function as their defence mechanisms against antibiotics, can mask the effect of mutations that have led to resistance in the form of low-affinity drug binding to target molecules in the cell.

This is shown by researchers at Uppsala University in a new study that can provide clues to how the development of resistance to antibiotics in bacteria can be delayed.

The introduction of antibiotics as drugs in the treatment of bacterial infections in the post-WWII years was a revolutionized medicine, and dramatically improved the health condition on a global scale. Now, 60 years later, growing antibiotic resistance among pathogens has heavily depleted the arsenal of entailed effective antibiotic drugs.

Antibiotics function by attacking vital molecules in bacteria. Bacteria, in turn, protect themselves either by using "drug efflux pumps" for antibiotics or through mutations that reduce the binding of the antibiotic to its target molecules inside the bacteria cell. Through these changes, bacteria develop resistance to antibiotics.

The new study is published in the journal Proceedings of the National Academy of Sciences in the US.

Professor Måns Ehrenberg's research team at Uppsala University has shown experimentally and theoretically explained how the inhibition of these drug efflux pumps can completely mask the resistance effect of mutations that reduce the affinity of antibiotics to their target molecules in the bacteria cell.

The effect of the mutations is entirely hidden when the pumps are unable to remove the antibiotic sufficiently quickly in relation to the dilution of the antibiotic through cell growth and cell division.

"This masking effect can provide clues to how the development of resistance to antibiotics in bacteria can be delayed," says Måns Ehrenberg.

The study introduces a new tool for understanding and delaying the development of resistance in bacteria.

Ştiinţa

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură