Siberian jays use complex communication to mob predators

(08.06.2009) When mobbing predators, Siberian jays use over a dozen different calls to communicate the level of danger and predator category to other members of their own group.

A Swedish study from Uppsala University, published in the Proceedings of the Royal Society Biological Sciences, shows birds have evolved call systems that are as sophisticated  as those of primates and meerkats.

Most prey immediately escape upon detecting a predator. However, when encountering resting predators, many prey approach and mob predators despite the associated risk. While mobbing predators, prey utter mobbing calls, which have been suggested to vary depending on risk or predator category.

The new study from the Department of Ecology and Evolution, Uppsala University, shows that Siberian jays adjust their mobbing calls depending on both these factors simultaneously. According to the study, both factors matter since they determine the risk posed by the resting predator.

“The chatter of mobbing jays is rather complex. The birds use over a dozen different calls, some of which are specific for owls and other for hawks, the two main predator categories of jays,” says researcher Michael Griesser.

Moreover, jays adjust their calling depending on group composition. Family groups utter much more calls than groups that only consist of unrelated individuals. The only other animal species with a comparably rich vocabulary when mobbing predators are meerkats, a small mammal that lives in large family groups.

Together with earlier published findings, this study demonstrates that Siberian jays can possess an extraordinary large “vocabulary” of over 25 different vocalisations, some of which are specific for a situation while others are uttered in various contexts.

“My study supports the idea that the need to survive encounters with predators might have played an important role for the evolution of complex animal communication,” says Michael Griesser.

Not only our ancestors but also other family group living animals outwit their predators with the help of their cognitive abilities. Lowering the risk of relative of being killed benefits the propagation of the own genes through kin selection.

In contrast, animals that live in anonymous groups rather rely on the selfish notion that other group members could become the target in the next predator attack, and therefore have no such communication systems.


http://rspb.royalsocietypublishing.org/content/early/2009/05/22/rspb.2009.0551.abstract

Ştiinţa

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

bears_2_Antonio_Ramos

Daune cauzate de urși: Oamenii determină frecvența – Numărul urșilor este un factor neglijabil

Anual se fac peste 3200 de compensări pentru daune cauzate de urșii bruni în toată Europa. Proporțiile daunelor cauzate variază dramatic în funcție de țara în care au fost produse. Diferența dintre numărul de exemplare de urși din diferitele țări nu este o cauză.
Citește mai mult

Microbiomul: Creștere sustenabilă a animalelor de fermă

Cercetătorii sunt pe urmele astmului, diabetului de tip 1 și alergiilor până în punctul de risc genetic și factori de cauză ambientală. Mai multe studii arată cât este de important microbiomul intestinal în acest context.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură