Particularităţi fiziologice ale veveriţelor degu

(20.01.2012) Veveriţele degu au devenit, în ultimii ani, animale de companie foarte îndrăgite, însă această specie a atras atenţia cercetătorilor încă de acum câteva decenii.

Dr. Mădălina Popescu - medic  veterinar

Deggu Particularităţile fiziologice ale acestei specii, în principal cele asociate secreţiei şi mecanismului de acţiune al insulinei, au facut din aceste rozătoare excelenţi subiecţi de studiu în cadrul cercetărilor asupra diabetului.

Majoritatea speciilor ce aparţin subordinului Hystricomorpha prezintă o structură aparte a insulinei. Astfel, se remarcă absenţa unui aminoacid în poziţia B24 a lanţului B, în timp ce la terminaţia carboxilică a lanţului A se adaugă doi aminoacizi.

Comparativ cu alte specii de mamifere, în cazul veveritelor degu insulina participă activ în proporţie de doar 1-10% în procesul de reglare a concentraţiei glucozei în sânge.

Aceste particularităţi ale secreţiei şi metabolizării insulinei conduc la o predispoziţie a speciei spre dezvoltarea diabetului şi a unor afecţiuni secundare, precum cataracta. Asocierea unei diete necorespunzatoare, bogată în glucide, are drept consecinţă apariţia frecventă a cazurilor de diabet, chiar şi la exemplarele tinere.

Parametri fiziologici

Temperatura corporală: 36 – 37.9 ° C

Această valoare a temperaturii corporale reprezintă valoarea minimă înregistrată în cadrul subordinului Cavimorpha. Comparativ, temperatura corporală a chinchilei este de 38-39° C, respectiv 36.85° C pentru capybara.

Temperatura de confort: 24-32° C

Rata metabolică: 0.839 ml O2 / g / h

Frecvenţa respiratorie de repaos: 123 respiraţii/minut

Frecvenţa respiratorie sub anestezie: 231 respiraţii/minut.

Aceasta valoare poate suferi modificări în cazul hipoxiei (10% O2 – 179 respiraţii/minut) sau al hipercapniei (10% CO2 - 206 respiratii/minut).

Volumul respirator sub anestezie este de 0.18 ml, în timp ce minut-volumul respirator este de 40.6 ml/minut. În cazul hipoxiei, valorile scad la 0.17ml, respectiv 32.3ml /minut.

Frecvenţa cardiacă:  274 bpm

Valori hematologice

Eritrocite  8.5 – 9.10 milioane/µl

Leucocite  7.84 – 8.89 milioane/ µl

VEM  48.8%

Hematocrit  39.39 – 42.69 %

Hemoglobina  11.53 – 12.15 g/dl

Proteine totale  5.44- 5.90 g/dl

OSM urinar – 634 miliosmoli/kg

Osmolaritate medie urinară (vara) 3137 miliosmoli/kg

Osmolaritate medie urinară (iarna)  1123 miliosmoli/kg.





Mai multe Ştiri

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură