Tratamentul otitelor externe - Studiu de caz - PARTEA I

(09.12.2011) Aspect studiat de noi sunt otitele externe care apar la câine şi pisică secundar în diferite dermatite alegice (în dermatita de hipersensibilizare alimentară, dermatita atopică şi chiar în dermatita alergică de contact la diferitele soluţii otice folosite în tratamentul otitelor).

Dr. Tautan Mircea - Asist. Univ. Dr. Popovici Cristian - Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca

O complicaţie frecventă a acestora este suprainfecţia cu Malassezia şi astfel apare otita externă malassezică.

În cadrul acestei părţi  ne-am propus să studiem:

  • eficacitatea tratamentului cu acid boric şi acid acetic 2% la pacienţii diagnosticaţi cu Malassezia spp.,
  • existenţa unor predispoziţii de specie, rasă, vârstă, sex în apariţia otitei externe cu Malassezia spp.,
  • existenţa unor corelaţii între intensitatea infecţiei cu Malassezia spp. şi simptomele clinice,
  • existenţa unor corelaţii între caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei cu Malassezia spp.,

Tratamentul otitei externe malassezice cu o soluţie de acid boric-acid acetic are la bază cercetările efectuate de Gotthelf (1997). Metoda terapeutică este bazată pe modificarea  pH-ului conductului auditiv extern,  provocând astfel stoparea creşterii şi înmulţirii levurilor. Este o metodă simplă, accesibilă şi atraumatică pentru pacient, reducând la minim stresul provocat prin alte manopere.

Materiale şi metode

Perioada efectuării studiului a fost de un an si jumatate, înregistrându-se un număr de 33 cazuri, dintre care 29 sunt reprezentate de câini cu vârste cuprinse între 11 luni şi 10 ani şi de 4 pisici cu vârste cuprinse între 1,5 luni şi 4,5 ani, prezentaţi la „Clinica de Patologie Medicală” din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi la Cabinetul Medical Veterinar particular din municipiul Cluj-Napoca.

Probele pentru diagnosticul citologic a fost prelucrate în laboratorul disciplinei de Microbiologie din cadrul „Facultăţii de Medicină Veterinară” Cluj-Napoca.

Diagnostic clinic şi citologic

Examenul clinic al animalelor începe cu o anamneză completă, care să include date despre animal (specie, rasă, etc), date despre boală (apariţia sezonieră; cauze alergice, parazitare; infecţii contagioase; durata evoluţiei; caracterul recidivant) şi date despre eventualele tratamente efectuate şi rezultatele acestora (toate tratamentele chiar dacă nu au legătură cu boala).

Înainte de recoltarea probelor se face un examen otoscopic. Se prelevează probele cu ajutorul beţişoarelor de urechi sau a unor tampoane sterile. Frotiurile citologice sunt făcute prin rotirea tamponului pe o lamă curată şi degresată (vezi fig nr.1)

Fig.1. – Modul de etalarea cerumenului pe lamă (poză originală)
Fig.1. – Modul de etalarea cerumenului pe lamă (poză originală)

Colorarea frotiului efectuat din material recoltat din porţiunea orizontală a conductului auditiv extern s-a făcut prin tehnici de colorare uzuale coloraţia Gram şi coloraţia cu albastru de metilen.

Coloraţia Gram

Prin această tehnică de colorare,microorganismele se diferenţiază în două categorii: Gram pozitive ce se colorează în violet şi Gram negative ce se colorează în roşu. Malasseziile se colorează Gram pozitiv (în violet).

Fig.2. – Aspect microscopic în malassezioză – coloraţia Gram Malasseziile se colorează Gram pozitiv (violet) (poză original obiectiv100x)
Fig.2. – Aspect microscopic în malassezioză – coloraţia Gram Malasseziile se colorează Gram pozitiv (violet) (poză original obiectiv100x)

Materiale necesare: soluţie de violet de genţiană, soluţie Lugol, soluţia alcool-acetonă şi soluţia de fuxină diluată.

Tehnică: frotiul uscat şi fixat se acoperă cu soluţie de violet de genţiană timp de 1-2 minute; apoi se varsă colorantul şi se acoperă preparatul cu soluţie Lugol timp de 2-3 minute; urmează decolorarea cu alcool-acetonă, timp de câteva (10-15) secunde; se spală cu apă de robinet, apoi se recolorează cu soluţie de fuxină bazică diluată 1/10 în apă distilată timp de 30 de secunde până la un minut; se spală cu apă de robinet, se usucă şi se examinează.

Coloraţia cu albastru de metilen

Este o coloraţie simplă şi rapidă. Malassezia spp. se colorează în albastru închis.

Materiale necesare: soluţie de albastru de metilen.

Tehnică: frotiul uscat şi fixat se acoperă cu soluţie de albastru de metilen timp de 2-3 minute; se spală cu apă distilata, se usucă şi se examinează.

Fig.3. – Aspect microscopic în malassezioză – coloraţia cu albastru de metilen – Malassezia se colorează în albastru închis (poză originală obiectiv 100x)
Fig.3. – Aspect microscopic în malassezioză – coloraţia cu albastru de metilen – Malassezia se colorează în albastru închis (poză originală obiectiv 100x)

Examenul frotiurilor se face la microscopul optic cu obiectivul de imersie, pentru a stabili numărul şi morfologia levurii. Dar un aspect destul de caracteristic în cazul otitei externe malassezice este culorea brun maronie a cerumenului după cum se observă şi în fig nr 4.

Fig. 4 Aspectul cerumenului (poză originală)
Fig. 4 Aspectul cerumenului (poză originală)

Deoarece cazurile cercetate sunt în numar destul de mare, ele sunt prezentate schematic în tabelul nr.1, din punct de vedere al epidemiologiei (specie , rasă, sex, vârstă), diagnosticului clinic, simptomatologiei, caracterul otitei (unilateral, sau bilateral), caracterele cerumenului (culoare, miros ), rezultatele examenului citologic (iniţial, la 7 zile şi la 14 zile ).

Tab.1 Cazuistica prezentată este redată în continuare tabelar, în funcţie de specie, rasă, vârstă, sex, prezenţa pruritului, intensitatea eritemului, caracterelor cerumenului (cantitate, culoare şi miros) şi rezultatele examenului citologic (în ziua 0, 7 şi 14).



Terapia cu acid acetic şi acid boric

Terapia s-a efectuat respectând următorilor paşi:

  • Examenul clinic (anamneză, inspecţie, examen otoscopic),
  • Prelevarea de probe pentru examenul citologic (efectuarea frotiului înaintea începerii tratamentului),
  • Toaletă locală (îndepărtarea cerumenului cu ajutorul beţişoarelor de urechi),
  • Aplicarea soluţiei de acid acetic 2% şi acid boric 2% (amestec preparat în prealabil),
  • Toaleta locală şi aplicarea soluţiei se repetă de 2 ori pe zi timp de o săptămână (0-7 zile),
  • În ziua 7 se efectuează al II-lea frotiu,
  • Între zilele 8-14 nu se efectuează tratament,
  • În ziua 14 se efectuează al III-lea frotiu.

Rezultatele obţinute sunt prezentate schematic  în tabelul nr. 2

Rezultatele obtinute în urma terapiei cu acid boric 2% şi cu acid acetic 2% la 7 şi la 14 zile de la începerea tratamentului


tabelul nr. 2

Studiul corelaţiilor dintre semnele clinice, caracterele cerumenului şi intensitatea infecţiilor la carnivorele domestice diagnosticate cu otită externă malassezică

Studiind tabelul nr. 2 s-au observat următoarele aspecte:

  • prezenţa scuturărilor din cap şi a pruritului este corelată pozitiv la toate cazurile studiate,
  • culoarea cerumenului se încadrează în cele două culori descrise în bibliografie pentru toate cazurile.
  • Astfel s-a stabilit un sistem de notare pentru fiecare caracteristică:
  • pentru existenţa pruritului (şi deci şi a scuturărilor din cap) s-a acordat 1 punct, iar pentru absenţa lui 0 puncte;
  • eritemul, în funcţie de intensitate, a fost notat cu 1 punct pentru cel mai puţin intens şi 2 pentru cel intens;
  • pentru mirosul cerumenului s-a acordat 1 punct dacă a fost rânced şi 0 puncte pentru un miros diferit;
  • pentru cantitatea de cerumen: 0 puncte – dacă nu există sau este în cantitate mică (<0,1g); 1 punct – cantitate mijlocie (0,1-0,5 g); 2 puncte – cantitate mare (>0,5g);
  • pentru rezultatele examenului citologic s-au acordat puncte astfel: 0 – 0 puncte; S – 1 punct; M – 2 puncte; I – 3 puncte.

S-au întocmit astfel două sume una pentru tabloul clinic şi una pentru caracteristicile cerumenului, de asemenea s-a făcut o medie aritmetică între cele două sume. Cele 3 sume au fost comparate cu rezultatele examenului citologic şi s-a întocmit un tabel al corelaţiilor (vezi tabel nr. 3). S-au notat 3 tipuri de corelaţii:

  • N – corelaţie negativă;
  • P – corelaţie pozitivă;
  • iar pentru corelaţia între simptomele clinice şi caracterele cerumenului, pe de o
  • parte, şi rezultatele examenului citologic, pe de altă parte, s-a constituit o categorie nouă pentru o diferenţă subunitară: D – corelaţie dubioasă.

Astfel pentru cele 14 cazuri s-au obţinut următoarele rezultate:


Tabelul nr.3 – Rezultatele obţinute şi corelarea lor

Tabelul nr. 4 –Corelarea rezultatelor - sinteză
Tabelul nr. 4 –Corelarea rezultatelor - sinteză

Sintetizând, s-au obţinut următoarele corelaţii:

Corelaţii:

  • Corelaţia 1: reprezintă corelaţia dintre gravitatea simptomelor clinice şi intensitatea infecţiei levurice,
  • Corelaţia 2: reprezintă corelaţia dintre caracterele cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice,
  • Corelaţia 1+2: reprezintă corelaţia dintre gravitatea simptomelor clinice şi caracterele cerumenului, pe de o parte, şi  intensitatea infecţiei levurice, pe de altă parte.

2 – Corelaţiile dubioase au fost studiate numai pentru corelaţia gravitatea simptomelor clinice şi caracterele cerumenului, pe de o parte, şi  intensitatea infecţiei levurice, pe de altă parte; şi reprezintă faptul că între cele două scoruri (scorul sumă clinic şi cerumen şi cel citologic) există o diferenţă de ± 0,5.



Mai multe Ştiri

Hohenheim

Fosforul și sănătatea animalelor: un nou grup de cercetători de la Universitatea Hohenheim

Fosforul este un nutrient indispensabil oamenilor, animalelor și plantelor. Dar, fermele nu pot satisface de obicei această nevoie a animalelor dându-le doar hrană pe bază de plante.
Pentru a compensa, fermierii adaugă fosfor la nutriția animalelor.
Citește mai mult

Universitatea Konstanz

Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază principiile care stau la baza mișcărilor colective a babuinilor

 Cum reușesc babuinii să coordoneze mișcările grupului lor? Biologii de la Universitatea din Konstanz studiază aceste organisme în sălbăticie pentru a afla care sunt regulile comportamentale pe care le folosesc babuinii atunci când interacționează.
Citește mai mult

King Cobra

Primul simpozion internațional „Regele Cobra" 2017

 În perioada 6 -7 Octombrie 2017, Fundația Herpetofauna Olanda, în colaborare cu Edupet Education, va organiza primul simpozion internațional de acest fel despre unul dintre cei mai veninoși șerpi de pe pământ.
Citește mai mult

UZH

Cea mai mare parte a mamiferelor au o durată de viață mai mare în grădinile zoologice

Viața în sălbăticie prezintă riscul de prădare, lipsa de hrană, climatul aspru și o concurență semnificativă. Animalele din grădinile zoologice, din contră, sunt protejate de aceste pericole. Cercetătorii UZH au făcut parte din echipa internațională care a studiat peste 50 de specii de mamifere pentru a stabili dacă animalele trăiesc mai mult în grădinile zoologice decât în sălbăticie.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură