Tratamentul otitelor externe - Studiu de caz - PARTEA II

(21.12.2011) Aspect studiat de noi sunt otitele externe care apar la câine şi pisică secundar în diferite dermatite alegice (în dermatita de hipersensibilizare alimentară, dermatita atopică şi chiar în dermatita alergică de contact la diferitele soluţii otice folosite în tratamentul otitelor).

Dr. Tautan Mircea - Asist. Univ. Dr. Popovici Cristian - Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Rezultate şi discuţii

Structura pe specii a cazurilor diagnosticate cu otită externă malassezică se prezintă după cum urmează:  29 de cazuri sunt câini şi 4 sunt pisici, reprezentând 88%, respectiv, 12% (veizi fig nr.5).

Fig. 5 Structura pe specii a cazurilor diagnosticate cu otită externă malassezică
Fig. 5 Structura pe specii a cazurilor diagnosticate cu otită externă malassezică

Structura pe rase a câinilor diagnosticaţi cu otită externă malassezică se prezintă astfel: Cocker şi Caniche fiecare cu câte 7 cazuri, reprezentând câte 24%, iar cumulat 48%; Rasă comună – 4 cazuri reprezentând 14%; Ciobănesc German – 3 cazuri reprezentând 10%; şi alte rase 8 cazuri (Puli – 2 cazuri, şi Amstaff, Shar-Pei, Rotweiler, Setter, Brac german şi Mastino Napoletano câte un caz), reprezentând în total 28% (vezi fig nr.6).

Fig. 6  Rase canine predispuse la infecţia cu Malassezia spp.
Fig. 6 Rase canine predispuse la infecţia cu Malassezia spp.

Structura pe sexe se prezintă astfel: masculi 17 cazuri, adică 52% şi femele 16 cazuri, adică 48% (vezi fig nr.7).

Fig. 7  Structura pe sexe a cazurilor studiate
Fig. 7 Structura pe sexe a cazurilor studiate

Majoritatea cazurilor luate în studiu au fost adulţi (adică peste 1,5 ani) – un număr de 28 cazuri, reprezentând 85% şi 5 cazuri a fost din categoria tineret, adică 15% (vezi fig. 8).

Fig. 8  Structura pe vârste a cazurilor studiate
Fig. 8 Structura pe vârste a cazurilor studiate

Rezultatele examenului citologic efectuat înainte de tratament se pot clasifica astfel: din 33 cazuri luate în studiu 6 cazuri au avut rezultatele slab pozitive ale infecţiei (18%), 17 cazuri moderat pozitive (52%) şi 10 cazuri intens pozitive (30%), nici un caz nu a fost negative (vezi figurile nr. 9,10).

Fig. 9  Intensitatea infecţiei înainte de tratament (ziua 0)
Fig. 9 Intensitatea infecţiei înainte de tratament (ziua 0)

Fig. 10  Rezultatele examenului citologic în ziua 0
Fig. 10 Rezultatele examenului citologic în ziua 0

Rezultatele examenului citologic efectuat în ziua 7, după 7 zile de tratament, se pot clasifica astfel: din 33 cazuri luate în studiu 12 cazuri au avut rezultatele negative sau nesemnificative ale infecţiei (37%), 11 cazuri slab pozitive (33%), 10 cazuri moderat pozitive (30%) şi 0 cazuri intens pozitive (0%) (veizi figurile nr. 11,12)

Fig. 11  Intensitatea infecţiei după 7 zile de tratament (ziua 7)
Fig. 11 Intensitatea infecţiei după 7 zile de tratament (ziua 7)

Fig. 12  Rezultatele examenului citologic în ziua 7
Fig. 12 Rezultatele examenului citologic în ziua 7

Rezultatele examenului citologic efectuat în ziua 14, după 7 zile de tratament şi 7 zile în care nu s-a efectuat tratament, se pot clasifica astfel: din 33 cazuri luate în studiu 30 cazuri au avut rezultatele negative sau nesemnificative ale infecţiei (91%), 3 cazuri slab pozitive (9%), 0 cazuri moderat pozitive (0%) şi 0 cazuri intens pozitive (0%) (veizi  figurile nr.13,14).

Fig. 13  Intensitatea infecţiei după 14 zile (7 zile de tratament şi 7 zile de pauză)
Fig. 13 Intensitatea infecţiei după 14 zile (7 zile de tratament şi 7 zile de pauză)

Fig. 14  Rezultatele examenului citologic în ziua 14
Fig. 14 Rezultatele examenului citologic în ziua 14

Evoluţia în timp a intensităţii infecţiei poate fi reprezentată grafic dupa cum se poate vedea in figura nr.15 si figura nr. 16.

Fig. 15  Evoluţia în timp a intensităţii infecţiei
Fig. 15 Evoluţia în timp a intensităţii infecţiei

Fig. 16  Evoluţia în timp a intensităţii infecţiei
Fig. 16 Evoluţia în timp a intensităţii infecţiei

Se observă că deşi tratamentul încetează în ziua a 7-a, când există 11 cazuri puţin pozitive şi 10 cazuri moderat pozitiv, iar în ziua a 14-a rămân doar 3 cazuri puţin pozitive. Acest lucru se datorează, probabil, modificării pH-ului de la nivelul epiteliului conductului auditiv extern care inactivează chemoatractantul Malasseziei spp., reducând sau stopând procesele de creştere şi înmulţire; prin efectul de curăţire şi descuamare al soluţiei, lipidele de suprafaţă sunt îndepărtate, cu acestea şi substratul nutritiv al levurii.

Astfel eficienţa tratamentului poate fi sintetizată astfel:

- în ziua 7-a a tratamentului au existat un număr de 12 de cazuri negative sau cu o infecţie nesemnificativă(<5 microorganisme/câmp imersie), reprezentând 37%.(vezi fig nr.17)

Fig. 17  Eficienţa tratamentului după 7 zile
Fig. 17 Eficienţa tratamentului după 7 zile


- în ziua 14-a a tratamentului au existat un număr de 30 de cazuri negative sau cu o infecţie nesemnificativă (<5 microorganisme/câmp imersie), reprezentând 91%(vezi fig nr.18)

Fig. 18  Eficienţa tratamentului după 14 zile
Fig. 18 Eficienţa tratamentului după 14 zile

Dezavantajele folosirii soluţiei de acid acetic: acid boric 2% au fost:

- mirosul puternic de oţet, datorat folosirii în soluţie a acidului acetic 2%, care a prezentat un disconfort pentru pacient, dar mai ales pentru proprietar.

- unii dintre câini (cazurile 8, 15, 20 şi 25) au prezentat o reacţie eritematoasă la folosirea produsului, necesitând folosirea unor produse ce conţin substanţe antiinflamatoare, schema terapeutică fiind completată cu utilizarea unor soluţii de uz uman: OTIS-T (cloramfenicol, fluocinolon, lidocaină), OTALGIN (fenazonă, lidocaină) aplicată 7-9 picături de 2x / zi; şi de uz veterinar: OTICURE (monosulfiran, dexametazonă, bacitracină, polimixină B sulfat), OTIPRIN (cloramfenicol, dexametazonă, benzoat de benzil, dimetilsulfoxid).

- Rezultatele astfel obţinute la studiul corelaţiilor dintre gravitatea semnelor clinice şi caracteristicile cerumenului pe de o parte şi intensitatea infecţiei levurice cu Malassezia spp. au arătat că:

- între gravitatea simptomelor clinice şi intensitatea infecţiei levurice există o corelaţie pozitivă pentru 9 cazuri din 33 studiate, reprezentând 27%(vezi fig nr.19);

Fig. 19  Corelaţiile între gravitatea semnelor clinice şi intensitatea infecţiei levurice
Fig. 19 Corelaţiile între gravitatea semnelor clinice şi intensitatea infecţiei levurice

între caracterele cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice există o corelaţie pozitivă pentru 16 cazuri din 33 studiate, reprezentând 48%(vezi fig nr.20);

Fig. 20  Corelaţiile între caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice
Fig. 20 Corelaţiile între caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice

între gravitatea simptomelor clinice şi caracterele cerumenului, şi intensitatea infecţiei levurice există o corelaţie pozitivă pentru 5 cazuri din 33 studiate, reprezentând 15%; 17 cazuri din 14 studiate, reprezentând 52% fiind dubioase(vezi fig nr.21).

Fig. 21  Corelaţiile între gravitatea semnelor clinice & caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice
Fig. 21 Corelaţiile între gravitatea semnelor clinice & caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice

doar două cazuri a avut o corelaţie pozitivă pentru toate cele trei comparaţii (6%)  (vezi fig nr.22);

Fig. 22  Corelaţiile între cele trei caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice
Fig. 22 Corelaţiile între cele trei caracteristicile cerumenului şi intensitatea infecţiei levurice

Concluzii

Tratând un număr de 33 de cazuri diagnosticate cu otită externă malassezică, folosind un produs pe bază de acid boric 2% şi acid acetic 2%, după 7 zile de tratament eficienţa a fost de 37%, iar după alte 7 zile, în care nu s-a mai efectuat tratamentul, în ziua 14, eficienţa a fost de 91%.

Soluţia de acid boric2% - acid acetic 2%, a avut o eficienţă bună fiind uşor de folosit în tratamentul otitei externe malassezice la carnivorele domestice.

Incidenţa bolii a fost, în cazurile studiate, mai mare la câini decât la pisici, adică 88%, respectiv 12%.

Există o predispoziţie de rasă (Cocker şi Caniche) a câinilor diagnosticaţi cu otită externă malassezică, reprezentând 48% din cazurile studiate; boala apărând mai ales la câinii cu urechi mari, căzute, ce împiedică aerarea conductului auditiv extern.

De asemenea există o predispoziţie de vârstă, boala apărând mai ales la câinii adulţi, în cazurile studiate de noi la 85%.

Nu s-a găsit o legătură între sexul pacientului şi boală, procentual fiind studiaţi 52% masculi şi 48% femele.

Nu există o legătură între gravitatea simptomelor şi intensitatea infecţiei cu Malassezia spp., şi nici între caracterele cerumenului şi intensitatea infecţiei cu Malassezia spp. la câinii diagnosticaţi cu otită externă cronică.



Mai multe Ştiri

Recicort

O cercetare adâncă în otita externă și tratamentul acesteia

Otita externa sau inflamarea canalului extern al urechii este o boala comuna atat la caini cat si la pisici. Aceasta boala are o etiologie multifactoriala complicata.
Citește mai mult

Dermanolon

Probleme dermatologice - Dermanolon - o analiză detaliată

Dermanolon este un produs inovator, o solutie cutanata folosita atat la caini cat si la pisici si contine triamcinolonacetonid si acid salicilic ca si ingrediente active.
Citește mai mult

Caine_cancer

Câinii ajută în cercetarea cancerului la sân

Cancerul glandelor mamare la câini este similar cu cancerul mamar la oameni. Din acest motiv, metodele de tratament folosite de către oameni sunt des folosite și la câini. De asemenea, cunoștințele științifice dobândite din studiul tumorilor mamare canine pot fi importante și pentru medicina umană.
Citește mai mult

Gecko

Vocalizarea reptilelor este extrem de complexă

Este pentru prima dată când s-a demonstrat că reptilele sunt capabile să își adapteze strigătele în funcție de zgomotul ambiental, cunoscut ca un sistem de comunicare complex la păsări și mamifere.
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură