Limfomul malign canin

(21.03.2012) Limfomul este unul dintre cele mai des întâlnite forme de cancer care afectează limfocentrii şi alte organe care conţin ţesut limfoid. La câine, termenul cel mai des întâlnit este limfom malign sau limfosarcom, care este o boală progresivă şi multisistemică, ce se datorează expansiunii celulelor maligne din măduva osoasă, timus, limfocentrii, ficat, splină şi alte ţesuturi.

Limfosarcomul a fost raportat ca cel mai des întâlnit neoplasm la câini, cu o incidenţă de 0,1% la câinii bătrâni.

Limfomul malign canin

Rasele care sunt cel mai des afectate sunt: Boxer, Scottish Terrier, Baset Hound, Airedale terrier, Chow Chow, German shepherd, Poodle, St. Bernard, Beagle, Rottweiler şi Golden Retriver.

Dr. Ioana Ionescu, medic veterinar

Cauzele apariţiei limfosarcomului sunt genetice, dar mai sunt suspectate şi alte cauze cum ar fi:

  • de mediu: expunerea la ierbicide, la radiaţii magnetice, dar şi la infecţii retrovirale,
  • anomaliile cromozomiale
  • disfunctiile imune.

Clasificare

Clasificarea limfosarcomului se face în funcţie de localizare. Cele patru tipuri de limfosarcom clasificate după localizare sunt:

  1. multicentric,
  2. mediastinal,
  3. gastrointestinal, 
  4. extranodal (care implică rinichii, SNC, pielea, inima sau ochii)
  • Limfosarcomul multicentric este forma cel mai des întâlnită, este întâlnită la nivelul limfocentrilor, cu/ fără afectarea ficatului, splinei sau a măduvei osoase.
  • Limfosarcomul mediastinal se găseşte în limfocentrii toracici şi posibil în timus.
  • Limfosarcomul gastrointestinal poate să apară ori ca o singură tumoră, ori ca o invazie difuzată la nivelul stomacului sau al intestinelor, cu/fără afectarea limfocentrilor din jur, a ficatului sau rinichilor.
  • Limfosarcomul extranodal este acea formaţiune/formaţiuni care pot apărea în restul organelor: rinichi, ochi, SNC.

Clasificarea se mai face şi în funcţie de implicarea limfocitelor B  şi a limfocitelor T. Aproximativ 70% dintre limfosarcoame sunt  tip B.

Limfosarcomul cutanat poate fi clasificat ca epiteliotrop sau non-epiteliotrop. Forma epiteliotropă este forma tip T şi mai este numită şi micoza fungică, iar forma non-epiteliotropaeste tip B.

Simptome

Limfomul canin este un cancer heterogen, cu o simptomatologie variată care depinde în principal de regiunile şi/sau organele afectate de boală.

Un prim simptom nedureros al limfomului malign este limfoadenopatia. Odată cu apariţia acesteia, celule maligne se pot infiltra în alte organe, precum ficat, splină, măduva osoasă.

Odată cu evoluţia tumorilor maligne în diferite organe se pot observa şi alte simptome cum ar fi: depresie, letargie, febră, deshidratare, pierderi în greutate, inapetenţă, anorexie, diaree, vomă, constipaţie, melenă, distensie abdominală, polidipsie, poliurie, dispnee, alopecie, prurit, dezorientare, ataxie, schimbări comportamentale. Limfomul este cel mai comun tip de cancer care provoacă hipercalcemie la câine.

Pe deasupra, mai poate duce şi la polidipsie, poliurie şi aritmii cardiace, iar în aceste cazuri hipercalcemia este datorată secreţiei de hormoni paratiroidieni. Limfosarcomul multicentric se prezintă ca nedureros în momentul creşterii în volum a limfocentrilor. Hipertrofia ficatului şi a splinei duc la distensie abdominală. Limfosarcomul mediastinal poate duce la acumularea de lichid în jurul plămânilor, ceea ce produce tuse şi dificultăţi respiratorii.

Limfosarcomul mediastinal provoacă vomă, diaree şi melenă, iar pe lângă acestea se mai observă şi un nivel foarte scăzut al albuminelor serice.

Limfomul cutanat este un tip de cancer mai rar întâlnit. Forma epiteliotropă apare ca orice inflamaţie la nivelul pielii, care progresează în noduli şi plăgi. Forma non-epiteliotropă poate avea o varietate mult mai mare de manifestări, de la un simplu nodul până la zone de ulceraţii şi căderi masive de păr.

Ca şi diagnostic diferenţial trebuie să deosebim forma epiteliotropă de lupusul eritematos şi pemphigus vulgaris.

În cazul limfosarcomului de SNC, ca şi simptome putem întâlnii convulsii şi paralizii.

Limfomul ocular în 20-25% dintre cazuri poate duce la glaucom, sângerări oculare, desprinderi de retină şi orbire.

Diagnosticul

citologie in limfomul canin Efectuarea examenului citologic este unicul diagnostic de certitudine. Biopsia limfocentrilor sau organelor afectate  confirmă diagnosticul. Radiografiile, ecografiile, analizele de sânge şi biopsia măduvei osoase pot dezvălui şi alte localizări ale cancerului.

Stadiul bolii este foarte important pentru tratament şi prognostic.

Stadiul I – Doar un limfocentru afectat sau ţesut limfoid într-un organ afectat

Stadiul II- Limfocentrii dintr-o anumită zonă

Stadiul III- Implicarea tuturor limfocentrilor

Stadiul IV- Toţi limfocentrii sunt afectaţi şi în plus ficatul sau splina

Stadiul V – Toţi limfocentrii şi în plus măduva osoasă

Fiecare stadiu în parte este însoţit de simptome sistemice.

Tratamentul

Vindecarea completă este rară, iar tratamentul tinde a fi paleativ, dar există tratamente care au dus la perioade lungi de remisie, acesta este chimioterapia.

Cu un protocol riguros, media primei remisii este de 6-8 luni. Cea de-a doua remisie este mult mai scurtă şi mult mai greu de obţinut. Media de supravieţuire din momentul diagnosticarii, cu tratament este de 9-12 luni.

Cel mai des folosit tratament este combinaţia de Vincristine, Prednisone, Cyclophosphamide.

Când costul tratamentului contează, Prednisone-ul, folosit singur, poate să îmbunătaţească simptomele într-un mod spectaculos, dar nu ajută şi la rata de supravieţuire.

Dacă analizăm rata de supravieţuire ale unui câine tratat cu Prednisone, faţă de unul netratat putem constata că ambele sunt la fel, de una-două luni. Folosirea Prednisone-ului ca şi tratament singular o perioadă, poate duce la rezistenţa şi faţă de alte chimioterapice.

Prognosticul

Câinii netrataţi au o medie de viaţă de 60zile. S-a constatat faptul că femelele răspund mai bine la tratament, decât masculii, iar câinii de talie mică par să răspundă mai bine decât cei de talie mare.

Limfomul mediastinal are un prognostic mai slab decât celelalte, mai ales cel în care este întâlnită şi hipercalcemia.

Bibliografie

Morrison, Wallace B. (1998). Cancer in Dogs and Cats (1st ed.). Williams and Wilkins.
Zahm S, Blair A (1992). "Pesticides and non-Hodgkin's lymphoma". Cancer Res 52 (19 Suppl)
Kaneene J, Miller R (1999). "Re-analysis of 2,4-D use and the occurrence of canine malignant lymphoma". Vet Hum Toxicol 41 (3): 164–70. 
 Modiano J, Breen M, Burnett R, Parker H, Inusah S, Thomas R, Avery P, Lindblad-Toh K, Ostrander E, Cutter G, Avery A (2005). "Distinct B-cell and T-cell lymphoproliferative disease prevalence among dog breeds indicates heritable risk". Cancer Res 65 (13): 5654–61.
 "Canine Malignant Lymphoma: Introduction". The Merck Veterinary Manual.
Lowe A (2004). "Alimentary lymphosarcoma in a 4-year-old Labrador retriever". Can Vet J 45 (7): 610–2.
Simon, Daniela (2006). "Malignant lymphoma in the dog: Short and long term chemotherapy". Proceedings of the North American Veterinary Conference. Retrieved 2007-01-28.
Hoskins, Johnny D. (May 2006). "Cutaneous paraneoplastic disease". DVM (Advanstar Communications): 6S–7S.
Lucas, Pamela; Lacoste, Hugues; de Lorimier, Louis-Phillipe; Fan, Timothy M. (May 2007). "Treating paraneoplastic hypercalcemia in dogs and cats". Veterinary Medicine (Advanstar Communications) 102 (5): 314–331.
Hypercalcemia of Malignancy". The Merck Veterinary Manual. 2006. Retrieved 2007-01-28.
 Bhang D, Choi U, Kim M, Choi E, Kang M, Hwang C, Kim D, Youn H, Lee C (2006). "Epitheliotropic cutaneous lymphoma (mycosis fungoides) in a dog". J Vet Sci 7 (1): 97–9.
Ogilvie, Gregory K. (2004). "Canine Lymphoma: Protocols For 2004". Proceedings of the 29th World Congress of the World Small Animal Veterinary Association. Retrieved 2006-08-20.
Lupu M, Sullivan E, Westfall T, Little M, Weigler B, Moore P, Stroup P, Zellmer E, Kuhr C, Storb R (2006). "Use of multigeneration-family molecular dog leukocyte antigen typing to select a hematopoietic cell transplant donor for a dog with T-cell lymphoma". J Am Vet Med Assoc 228 (5): 728–32.
Siedlecki C, Kass P, Jakubiak M, Dank G, Lyons J, Kent M (2006). "Evaluation of an actinomycin-D-containing combination chemotherapy protocol with extended maintenance therapy for canine lymphoma".
 "Feline Leukemia Virus and Related Diseases: Introduction". The Merck Veterinary Manual. 2006. Retrieved 2007-01-28.
Ettinger, Stephen J.;Feldman, Edward C. (1995). Textbook of Veterinary Internal Medicine (4th ed.). W.B. Saunders Company. ISBN 0-7216-6795-3.
Seo K, Choi U, Bae B, Park M, Hwang C, Kim D, Youn H (2006). "Mediastinal lymphoma in a young Turkish Angora cat". J Vet Sci 7 (2): 199–201. PMID 16645348.
"Gastrointestinal Neoplasia". The Merck Veterinary Manual. 2006. Retrieved 2007-01-28.
Richter, Keith P. (2006). "Feline gastrointestinal lymphoma". Proceedings of the North American Veterinary Conference. Retrieved 2007-01-28.


Mai multe Ştiri

Caine_cancer

Câinii ajută în cercetarea cancerului la sân

Cancerul glandelor mamare la câini este similar cu cancerul mamar la oameni. Din acest motiv, metodele de tratament folosite de către oameni sunt des folosite și la câini. De asemenea, cunoștințele științifice dobândite din studiul tumorilor mamare canine pot fi importante și pentru medicina umană.
Citește mai mult

Dementa_canina

Demența descoperită la câinii bătrâni din Japonia

Cercetările desfășurate în Japonia au sugerat că o proporție semnificativă de câini suferă de o formă de demență.
Citește mai mult

caine

Norme de conduită în terapia antimicrobiană la câine

Utilizarea responsabilă a agenților antimicrobieni conservă și optimizează eficacitatea substanțelor antimicrobiene și reduce la minim selecția bacteriilor rezistente la substanțe antimicrobiene, protejând astfel sănătatea publică și sănătatea animală.
Citește mai mult

cocker

Oamenii de știință au investigat procesele moleculare pentru terapia cancerului la câini vizați

Ca și oamenii, câinii pot face cancer. Oamenii de știință  de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena explorează acum baza moleculară a cancerului progresiv în liniile celulare canine.
Citește mai mult

Preşedintele ANSVSA, dr. Vladimir Mănăstireanu, continuă seria acţiunilor de promovare a strategiei pentru gestionarea câinilor fără stăpân din România şi de identificare de noi parteneri #

Întâlnire a preşedintelui ANSVSA cu reprezentanţi ai organizaţiilor de protecţie a animalelor din Austria

Preşedintele ANSVSA, dr. Vladimir Mănăstireanu, continuă seria acţiunilor de promovare a strategiei pentru gestionarea câinilor fără stăpân din România şi de identificare de noi parteneri şi de soluţii cât mai eficiente, care să vină în sprijinul rezolvării acestei situaţii
Citește mai mult

Loja prostatică după închiderea parenchimului prostatic; Bildquelle: Bogdan Alexandru VIŢĂLARU

Rezecția parțială intrcapsulară a adenomului de prostată cu ablația totală a uretrei intraprostatice la câine

Rezecția parțială intracapsulară a adenomului de prostată cu ablația totală a uretrei intrapostatice și menținerea continenței urinare la câini este o intervenție ce prezintă un grad ridicat de dificultate și este efectuată în cazuri severe, blocaje acute ale tranzitului digestiv sau urinar, consecutiv măririi în volum a prostatei
Citește mai mult

Sindromul fetusului unic; Bildquelle: Asist. univ. Dr. Alexandru Viţălaru

Sindromul fetusului unic

De-a lungul timpului, odată cu evoluţia mijloacelor şi metodelor de investigaţie paraclinică, atenţia clinicienilor s-a îndreptat pe una din cele mai des întâlnite cauze ale inerţiei uterine primare, respectiv prezenţa unui singur fetus, supradimensionat, în uter, respectiv, aşa cum a fost denumit de către Jackson, 2004, “sindromul fetusului unic“, “single puppy syndrome”
Citește mai mult

Talia contrastanta si speranța de viață la câine; Bildquelle: Thomas Köllner

Talia contrastanta si speranța de viață la câine: de ce câinii de talie mare mor mai tineri

Câini de talie mare au o speranța de viața mai mica decât cei de talie mica, deoarece procesele de îmbătrânire se petrec mai repede. Aceasta este concluzia unui studiu recent de la Universitatea din Goettingen, care a fost efectuat luând in studiu date de la mai mult de 50.000 de câini, aparținând la 74 de rase diferite
Citește mai mult

Revista

Companii

Internaţional

Literatură